Cimitirul Vesel din Săpânța: moartea povestită cu zâmbet
Într-un sat din Maramureș, la granița cu Ucraina, crucile de mormânt spun povești. Unele sunt triste, altele amuzante, iar toate sunt pictate în culori vii.
Cimitirul Vesel din Săpânța a apărut datorită unui singur om: meșterul Stan Ioan Pătraș. În 1935, el a sculptat și pictat prima cruce cu un epitaf în versuri.
Cum arată crucile
Fiecare cruce este făcută din lemn de stejar, sculptată și pictată:
- fondul este de un albastru intens, numit adesea „albastrul de Săpânța”;
- în partea de sus, o pictură naivă arată o scenă din viața celui înmormântat: meseria, o întâmplare, uneori chiar cauza morții;
- dedesubt, un epitaf în versuri, scris la persoana întâi, cu umor și ironie.
Epitafurile
Epitafurile vorbesc despre oameni obișnuiți: țărani, meșteri, învățători, femei care și-au crescut copiii. Unele sunt duioase, altele dezvăluie defecte cu umor, cum ar fi patima băuturii sau o soacră greu de suportat. Prin ele, cimitirul devine o cronică a satului.
După Stan Ioan Pătraș
Meșterul a murit în 1977. Munca lui a fost continuată de ucenicul său, Dumitru Pop, iar casa lui Pătraș a devenit casă-muzeu, unde pot fi văzute unelte, cruci și sculpturi.
Cum îl vizitezi
Cimitirul se află lângă biserica satului. Tratează-l cu respect: este, înainte de toate, un loc de înmormântare. Citește câteva epitafuri, chiar dacă nu înțelegi toate cuvintele regionale.
Pe aceeași temă
Săpânța face parte dintr-un traseu prin Maramureș, alături de bisericile de lemn UNESCO. Pentru alte locuri mai puțin cunoscute, vezi muzeele mai puțin cunoscute din România.
Surse și referințe
- Primăria Săpânța - informații turistice
- Muzeul Maramureșului - artă populară