Icoanele pe sticlă din Transilvania: arta pictată pe dos
Icoanele pe sticlă se pictează în ordine inversă: întâi detaliile, apoi fondul. La final, imaginea se privește prin sticlă. Rezultatul este o artă populară strălucitoare și unică.
Icoanele pe sticlă s-au răspândit în Transilvania în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea. Erau ieftine, colorate și ușor de transportat, așa că au ajuns în casele țăranilor din toată regiunea.
Tehnica
Pictorul lucrează pe spatele sticlei, în ordine inversă față de pictura obișnuită:
- trasează întâi conturul și detaliile fine, precum ochii, literele și ornamentele;
- adaugă apoi culorile principale;
- termină cu fondul.
Când icoana este întoarsă, imaginea se vede prin sticlă, protejată și strălucitoare.
Centrele principale
Nicula
Satul Nicula, de lângă Gherla, a devenit cel mai cunoscut centru de icoane pe sticlă. Tradiția leagă dezvoltarea lui de o icoană considerată făcătoare de minuni de la mănăstirea din sat, la începutul secolului al XVIII-lea.
Alte centre
Au existat ateliere și în Țara Făgărașului, în zona Brașovului (Șcheii Brașovului), în Mărginimea Sibiului și în alte locuri. Fiecare zonă are culori și motive specifice.
Ce înfățișează
Sfinți populari, precum Sfântul Gheorghe și Sfântul Nicolae, scene din viața lui Hristos și reprezentări ale Maicii Domnului. Stilul este naiv, cu figuri simple, ochi mari și decorații florale.
Unde le poți vedea
- Muzeul Național al Țăranului Român din București. Vezi ghidul muzeelor din București;
- Muzeul ASTRA din Sibiu, prezentat în articolul nostru;
- muzee etnografice din Cluj, Brașov și Sibiu.
Pe aceeași temă
Arta populară românească se vede cel mai bine în context, în casele țărănești. Continuă cu bisericile de lemn din Maramureș.
Surse și referințe
- Muzeul Național al Țăranului Român - colecția de icoane pe sticlă
- Muzeul Etnografic al Transilvaniei - colecții