Nicolae Grigorescu: pictorul care a învățat România să-și vadă peisajul
Carele cu boi, ciobănașii și țărăncile cu ie albă au devenit, prin Nicolae Grigorescu, imaginea însăși a satului românesc. Dar drumul pictorului a început cu icoane.
Nicolae Grigorescu (1838-1907) este considerat unul dintre fondatorii picturii românești moderne. A pornit ca pictor de icoane și a ajuns un artist apreciat la Paris.
Tinerețea: icoane și biserici
Încă din adolescență, Grigorescu a lucrat ca ucenic la pictori de biserici. A pictat icoane și ansambluri murale, printre care cele de la Mănăstirea Agapia, realizate în tinerețe.
Parisul și Barbizon
Cu o bursă, Grigorescu a plecat la Paris în 1861. Acolo a descoperit Școala de la Barbizon, un grup de pictori care lucrau în aer liber, în pădurea de la Fontainebleau. Pictura direct în natură, cu lumină naturală, i-a schimbat definitiv stilul.
Pictor de război
În Războiul de Independență (1877-1878), Grigorescu a însoțit armata ca pictor. Tablourile lui, precum „Atacul de la Smârdan”, sunt printre cele mai cunoscute imagini ale războiului.
Temele mari
- Carele cu boi pe drumuri prăfuite;
- Țărăncile, deseori în lumina caldă a după-amiezii;
- Peisajele din zona Câmpinei și a Văii Prahovei.
Pensulația lui rapidă și lumina vibrantă l-au apropiat de impresioniști. Despre aceștia poți citi în articolul nostru despre impresionism.
Unde îl poți vedea
- Muzeul Național de Artă al României din București. Vezi ghidul muzeelor din București;
- Muzeul Național de Artă Cluj, prezentat în articolul despre Palatul Bánffy;
- Casa memorială de la Câmpina, unde și-a petrecut ultimii ani.
Pe aceeași temă
Generația următoare a dus pictura românească mai departe. Citește despre Ștefan Luchian.
Surse și referințe
- Muzeul Național de Artă al României - Galeria de Artă Românească Modernă
- George Oprescu - Nicolae Grigorescu