Ștefan Luchian: pictorul florilor
Ștefan Luchian a pictat unele dintre cele mai luminoase tablouri din arta românească într-o perioadă în care boala îl țintuise în casă. Florile au devenit lumea lui.
Ștefan Luchian (1868-1916) s-a născut la Ștefănești, în județul Botoșani. A studiat la București, apoi la München și la Paris, unde a descoperit noile curente ale artei europene.
Un artist rebel
La întoarcerea în țară, Luchian a fost unul dintre artiștii care au contestat expozițiile oficiale. A contribuit la organizarea unor expoziții independente, deschise unei arte mai libere și mai moderne.
Teme și tablouri
Florile
Luchian a pictat anemone, crizanteme, trandafiri și garoafe, de obicei în vase simple, pe fundaluri luminoase. „Anemone” este probabil cel mai cunoscut tablou al său.
Oamenii
- „Safta florăreasa”, portretul unei vânzătoare de flori din București;
- „Lăutarul”, un portret plin de demnitate al unui muzician;
- autoportretele din anii bolii.
Peisajele
Peisajele de la Moara Domnească și din împrejurimile Bucureștiului sunt pline de lumină și aer.
Boala
Din jurul anului 1900, Luchian a suferit de o boală gravă care l-a paralizat treptat. Diagnosticul cel mai des menționat este scleroza multiplă, iar o legendă spune că, în ultimii ani, pictorul își lega pensula de mână pentru a putea lucra. În ciuda bolii, a pictat mult, iar tablourile din această perioadă sunt printre cele mai luminoase ale sale.
Unde îl poți vedea
Tablourile lui Luchian se află la Muzeul Național de Artă al României, la Muzeul Național de Artă Cluj și în Colecția Zambaccian.
Pe aceeași temă
Luchian a crescut artistic în umbra lui Nicolae Grigorescu, dar a mers mai departe, spre o pictură mai personală.
Surse și referințe
- Muzeul Național de Artă al României - Ștefan Luchian
- Jacques Lassaigne - Ștefan Luchian