Constantin Brâncoveanu: domnitorul care a dat nume unui stil
Puțini domnitori au lăsat în urmă un stil artistic care le poartă numele. Constantin Brâncoveanu a făcut-o, iar sfârșitul său tragic l-a transformat în legendă.
Constantin Brâncoveanu a domnit în Țara Românească între 1688 și 1714. Într-o epocă în care domnitorii se schimbau des, el a rămas pe tron un sfert de secol, datorită unei diplomații atente între Imperiul Otoman, Imperiul Habsburgic și Rusia.
Stilul brâncovenesc
În timpul domniei sale s-a dezvoltat un stil arhitectural original, care îmbină tradiția românească, elemente ale Renașterii italiene și decorații orientale. Elementele tipice sunt:
- foișoarele și loggiile cu coloane din piatră;
- decorația sculptată cu motive vegetale;
- pridvorul deschis la biserici.
Ctitoriile sale
Mănăstirea Horezu
Ctitorită în 1690, este cel mai reprezentativ exemplu al stilului brâncovenesc și se află pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Am scris despre ea într-un articol separat.
Palatul Mogoșoaia
Construit în 1702, lângă București, palatul este astăzi muzeu și unul dintre cele mai frumoase locuri pentru o plimbare de weekend.
Sfârșitul tragic
În 1714, Brâncoveanu a fost mazilit și dus la Istanbul, împreună cu familia. Pe 15 august 1714, a fost executat alături de cei patru fii ai săi și de sfetnicul Ianache Văcărescu, după ce a refuzat să renunțe la credința creștină.
În 1992, Biserica Ortodoxă Română i-a canonizat pe toți ca Sfinții Martiri Brâncoveni.
Pe aceeași temă
Arta din epoca lui Brâncoveanu a influențat mai târziu stilul neoromânesc, folosit la începutul secolului XX în clădiri precum aripa nordică a Palatului Cotroceni.
Surse și referințe
- Academia Română - Istoria românilor, vol. VI
- Muzeul Național de Artă al României - Palatul Mogoșoaia