Marea Unire de la 1918: cum s-a născut România întregită
Ziua națională a României nu comemorează o bătălie, ci o adunare. Pe 1 decembrie 1918, la Alba Iulia, zeci de mii de oameni au fost martorii unui vot care a schimbat istoria.
La sfârșitul Primului Război Mondial, imperiile care stăpâneau teritorii locuite de români s-au prăbușit. Imperiul Rus și Austro-Ungaria nu mai puteau ține laolaltă popoarele din interiorul granițelor lor. În acest context, provinciile românești au ales, una după alta, unirea cu România.
Trei uniri într-un singur an
Basarabia, 27 martie 1918
Sfatul Țării, adunarea reprezentativă de la Chișinău, a votat unirea Basarabiei cu România.
Bucovina, 28 noiembrie 1918
Congresul General al Bucovinei, reunit la Cernăuți, a hotărât unirea necondiționată cu Regatul României.
Transilvania, Banatul, Crișana și Maramureșul, 1 decembrie 1918
La Alba Iulia, Marea Adunare Națională a reunit 1.228 de delegați aleși. Pe câmpul din apropiere s-au strâns aproximativ 100.000 de oameni. Rezoluția Unirii a fost citită de Vasile Goldiș.
Ce spunea rezoluția
Documentul de la Alba Iulia nu proclama doar unirea. El promitea și drepturi pentru minoritățile naționale, reforma agrară, vot universal și libertăți democratice. Multe dintre aceste promisiuni au devenit realitate în anii următori.
Recunoașterea internațională
Granițele noii Românii au fost recunoscute prin tratatele de pace de după război, printre care Tratatul de la Trianon (1920). În 1922, regele Ferdinand și regina Maria au fost încoronați la Alba Iulia, în noua Catedrală a Încoronării. Despre regină am scris în articolul Regina Maria.
Unde poți simți istoria
- Sala Unirii din Alba Iulia, unde s-a votat rezoluția;
- Muzeul Național al Unirii;
- Cetatea Alba Carolina, descrisă în articolul nostru dedicat.
Pe aceeași temă
Marea Unire are rădăcini mai vechi: Unirea Principatelor din 1859 și unirea simbolică realizată de Mihai Viteazul în 1600.
Surse și referințe
- Muzeul Național al Unirii Alba Iulia
- Ioan Scurtu (coord.) - Istoria românilor, vol. VIII