Mihai Viteazul și unirea din 1600
Pentru câteva luni ale anului 1600, un singur domnitor a stăpânit cele trei țări locuite de români. Unirea nu a durat, dar a devenit un simbol pentru generațiile de mai târziu.
Mihai Viteazul a devenit domn al Țării Românești în 1593. Țara era atunci sub dominație otomană și apăsată de datorii și tributuri.
Ridicarea împotriva otomanilor
În 1594, Mihai a declanșat o răscoală împotriva creditorilor și garnizoanelor otomane. În august 1595, la Călugăreni, armata sa a obținut o victorie importantă împotriva unei armate otomane mult mai numeroase.
Intrarea în Alba Iulia
În 1599, după victoria de la Șelimbăr, lângă Sibiu, Mihai a intrat în Alba Iulia și a preluat conducerea Transilvaniei. Despre orașul care avea să devină simbolul unirilor românești am scris în articolul despre Cetatea Alba Carolina.
Moldova și anul 1600
În primăvara anului 1600, Mihai a intrat și în Moldova. Pentru scurt timp, a condus cele trei țări. Într-un document al vremii apare cu titlul „domn al Țării Românești și al Ardealului și a toată țara Moldovei”.
Sfârșitul
Unirea nu a rezistat. Nobilimea din Transilvania s-a răsculat, iar polonezii au intervenit în Moldova. În august 1601, la Câmpia Turzii, Mihai a fost asasinat din ordinul generalului imperial Giorgio Basta, alături de care tocmai luptase.
De ce contează
Contemporanii lui Mihai nu gândeau încă în termenii statului național modern. Pentru istoricii și politicienii secolului al XIX-lea însă, anul 1600 a devenit un precedent și o inspirație. De aceea, numele lui apare des alături de Unirea Principatelor și de Marea Unire.
Locuri legate de Mihai Viteazul
- Mănăstirea Mihai Vodă din București, ctitoria sa;
- Câmpia Turzii, unde se află un monument în memoria sa;
- Alba Iulia, orașul intrării sale triumfale.
Surse și referințe
- Nicolae Iorga - Istoria lui Mihai Viteazul
- Academia Română - Istoria românilor, vol. V