Palatul Parlamentului: istoria celei mai mari clădiri din România
Palatul Parlamentului este, în același timp, o realizare tehnică uriașă și o rană în istoria Bucureștiului. Pentru a-l înțelege, trebuie să știi ce a existat înainte.
Construcția clădirii, numită inițial „Casa Poporului”, a început în 1984, din ordinul lui Nicolae Ceaușescu. Proiectul a fost condus de arhitecta Anca Petrescu, foarte tânără la momentul în care a câștigat concursul.
Ce a fost înainte
Pentru construcția palatului și a bulevardului din fața lui a fost demolată o mare parte din cartierul istoric Uranus și din zonele vecine. Au dispărut case, străzi, biserici și mănăstiri. Unele biserici au fost mutate pe șine și ascunse între blocuri, o operațiune unică în Europa.
Dimensiuni record
Palatul este considerat a doua cea mai mare clădire administrativă din lume după suprafață, după Pentagon. Are peste 1.000 de încăperi și mai multe niveluri subterane.
Aproape toate materialele au fost produse în România: marmură, lemn, cristal, textile.
După 1989
La Revoluție, clădirea nu era terminată. Ulterior, ea a devenit sediul Camerei Deputaților și al Senatului. O aripă găzduiește Muzeul Național de Artă Contemporană.
Vizita
Tururile ghidate prezintă câteva dintre sălile principale, cum ar fi Sala Unirii și Sala Alexandru Ioan Cuza. Vizitele se fac doar cu programare și cu un act de identitate.
De citit
Palatul Parlamentului se vizitează ușor împreună cu alte obiective din capitală. Vezi ghidul muzeelor din București și articolul despre Muzeul Național Cotroceni.
Surse și referințe
- Camera Deputaților - Palatul Parlamentului, istoric
- Muzeul Național de Artă Contemporană - site oficial